Dulciuri fel de fel

De cand au aparut prunele in piata am cumparat in cateva randuri, dar niciodata n-au mai ajuns in vreo prajitura, ca ma bateam cu fii-mea pe ele. :))) Dar ultima oara nu le-am nimerit atat de bune, eram cam fara gust, nu stiu de ce. O ocazie buna de a face prajitura mult visata, o prajitura cu prune aromata si pufoasa.

Cantitatile sunt pentru un vas mic de 15/25 cm , voi mariti proportinal cu marimea tavii ce-o aveti la dispozitie.

 

Dragii mei, va propun pentru week-end o reteta cat se poate de simpla. Nu aveti prea mult de mesterit la ea, iar rezultatul e delicios.

Ca ne place placinta cu branza cred ca se stie deja. Mai ales lui Robert, daa! :)) Daca pana acum am facut diverse retete dulci, acum am incercat si varianta sarata, aromata cu marar, caci aveam eu asa o curiozitate in ceea ce priveste placinta asta. :))

Initial am vrut sa fac sub forma de rulouri, dar cum foile de placinta au fost (cam) ferfenita in pachet (deh! asa-s firmele care se respecta! :))) ) am facut cu foi intinse.

Nu stiu daca e tocmai o tarta, dar n-am stiut cum sa-i spun altcumva. :))

Deci, o tarta de cartofi ce se aseamana destul de mult cu Rosti, celebrii cartofi elvetieni. Usor de facut, foarte buna si consistenta, se poate consuma ca atare sau ca garnitura. Desigur ca poate fi facuta si la cuptor, dar de aceasta data am preferat sa o fac pe aragaz, in tigaie.

De la o vreme am schimbat carnea de pui din meniul familiei cu cea de curcan. Astfel ca unele retete culinare ce le-am facut pana acum cu pui le-am refacut si in varianta cu carne de curcan.

Zilele trecute am facut o supa cu carne si legume, dar cum pulpa de curcan e mult prea mare pentru cata supa mananca ai mei, o parte din ea am folosit-o la aceasta reteta.

A venit toamna... si nu simt asta neaparat din cauza vremii, ca mie-mi place cand e mai racoare :)) dar... a inceput si scoala. Trezit de dimineata, alergat spre scoala sau gradinita, lectii si griji... Acomodarea de dupa vacanta e cam grea si toate au venit parca buluc peste mine, asa ca cer iertare ca sunt in urma cu postarile si ca n-am sarbatorit impreuna inceputul anului scolar. :))

Aveam intr-o punguta in congelator cateva afine si ma tot "impiedicam" de ele ori de cate ori umblam pe acolo. Astfel ca, desi de obicei se spune "le-am pus gand rau", de data asta le-am pus gand bun, da' bun de tot. :))

 O reteta simpla, usor de facut si unde afinele se pot inlocui cu orice alt fruct va place voua.

Imi place sa gatesc, ca-s retete simple, ca-s retete complicate...pe toate le fac cu drag. Uneori insa, ca o fi lenea, ca o fi pana de ispiratie :)) stau proptita de usa frigiderului si pierduta ma intreb: "azi ce mancam?" :)) Si incep sa scot de acolo, ca atunci cand faci curatenie si zic..."poate o iesi ceva" :)))

Asa a fost si in cazul acestei retete. Nu e nimic complicat, dar ai mei au mancat tot-tot. Semn bun, as zice! :))

 Azi, in zi de mare sarbatoare, am rascolit prin tolba cu retete de prajituri si am adus pentru toti sabatoritii o negresa. La multi ani tuturor, sanatosi si fericiti.

Ciocolatoasa, asa cum ii sta bine unei negrese, pufoasa si cu delicata-i crema de mascarpone, e o prajitura perfecta pentru musafiri.

Aveam niste branza de vaci in frigider ce se cerea imediat folosita. In prima faza am fost tentata sa fac niste papanasi asa cum se mananca prin alte parti, adica aia ce seamana mai mult cu gogosile. :)) Pana la urma i-am facut asa cum stiam ca sunt foarte buni, asa ca in Moldova. :)

Foarte usor de facut si deliciosi, se pot servi cu miere, cu dulceata sau cu smantana indulcita. Un deliciu! Si doar ce au mancat stiu ce vreau sa spun!

Pentru azi va propun o reteta simpla si delicioasa, cu rosii si ardei copti, vedetele verii la noi in bucatarie.

Cantitatile le stabiliti voi, dupa cum va place si dupa cate persoane aveti la masa. Daca vreti sa mai adaugati si alte legume (niste vinete, de exemplu) o puteti face. Lasati imaginatia sa zburde :))

S-a deschis de curand la noi in cartier o brutarie. Si zilnic, in drumul spre parc, dam cu nasul in mirosul innebunitor de paine proaspata. Desi fac periodic paine de casa, intr-o seara am cazut prada mirosului si am intrat sa cumpar o paine. Nu conta de care, proaspata sa fie. :))) Pe langa paine am mai cumparat si 2 covrigi polonezi, ca au vrut piticii. Asa mult le-au placut si cu atata pofta au mancat, ca mi-am zis "maine fac si eu. Ce poate fi asa de greu?"

Si n-a fost greu, ba chiar dimpotriva. Mai ales ca aluatul l-am facut impreuna cu prietena mea, masina de paine. :))